Lacrimile ei...

 Plange, iar lacrimile ii sterg fardul , fumul dens ii invaluie trupul si ii acopera ochii rosii. Totul parca se misca din ce in ce mai incet, zambeste sadic la zarirea pozei celor doi... In jurul ei sticlele de alcool, care odata ii alinau durerea, acum sunt si ele goale ca si ea. Este goala in fata lui, celui care ii cunoaste fiecare slabiciune si dorinta, este goala in fata tuturor pentru ca sa injosit pentru ceea ce ea credea sa fie al ei...Este goala pana si in fata oglinzii care ii imita fiecare gest, fiecare lacrima ce ii strabate obrajii calzi, ii imita fiecare fir de par care ii acopera chipul angelic.

 Nu ii mai pasa de nimic, mai trage un fum adanc in piept, goleste ultima sticla de alcool ca si cum ar fi ultimul sarut, ultima mangaiere a celui drag...Se aseaza usor pe podeaua rece, inchide ochii si viseaza...

 Nici visele nu o mai ajuta sa uite, aceleasi clisee pe care a ajuns sa le urasca se rotesc in fata ei si nu ii mai dau pace. Se trezeste brusc, transpirata si totusi ii era frig, priveste in jur, era in patul in care adora sa se odihneasca, iar alaturi de ea era si el. Se trezeste si o consoleaza asa cum facea mereu, a fost doar un cosmar trait intens...poate...